duminică, 28 august 2011

luni, 22 august 2011

camera obscura....

M-am trezit intr-o camera obscura si nu stiu cum am ajuns aici.Camera este plina cu poze si filmulete din viata mea...amintirile mele...imi apar fugitiv una cate una prin fata ochilor mei....unele din ele le vreau inapoi...altele as prefera sa le sterg cu totul din fata mea....dar ele vin din ce in ce mai repede spre mine....si ma zapacesc...ma uit in jurul meu si vad o masa...pe masa gasesc o poza inramata cu mine in care eu zambesc...poza este plina de praf...de parca nimeni nu s-ar fi apropriat de ea de mult timp...ma uit la mine si ma apuca un sentiment de nostalgie..las poza inramata jos...si ma uit pe jos...imi sare in ochi o scrisoare  si o floare...un trandafir alb..cu petalele uscate si ofilite...timpul si-a spus cuvantul in cazul trandafirului....ma uit in jur si nu vad nimic...decat de mine intr-o rochie alba lunga....rupta...patata....genunchii mei sunt zgariati si sangele se prelinge pe picioarele mele,ajungand pe podea...podeaua veche de lemn prafuita....sunt intr-o camera fara ferestre,fara usi...Ma uit intr-un colt al camerei si gasesc un inel micut cu piatra neagra...mi-l asez pe deget si imi amintesc de TINE...de ziua cand mi l-ai daruit....si lacrimile imi curg ...lacrimi de melancolie,de dor...iti simt lipsa...Merg mai departe si ma uit la mine....simt ca imi lipseste ceva.....e vorba de inima mea...care sta singura,sfasiata si trista intr-un colt....si are un planset pur de copil...si nu vrea sa ma lase sa ma aproprii de ea...vrea sa stea singura intr-un colt...vrea sa uite....vrea sa nu mai spere...inima mea nu vrea sa stea la locul ei...in pieptul meu....eu ma uit la ea uimita...si incerc totusi sa ma aproprii de ea...dar ea se ascunde...dupa ce ma misc prin camera cateva ceasuri,poate ani,poate decenii...o gasesc da....o parte din ea lipseste...inima mea e fragila...mica....cu multe petice si gauri negre....oare resturile le voi gasi in camera obscura...sau trebuie sa evadez din ea???

sâmbătă, 13 august 2011

azi e 13....

Ma trezesc ca in fiecare dimineata....ma asez in fata pc-ului....savurez o cafea....si citesc....si gandul imi zboara la tine...si ma simt mai singura ca niciodata....indiferenta celor din jur ma doare...imi frange inima...as vrea sa o scot din piept si sa uit...sa uit totul...sa uit simtirea asta acuta ce ma ucide putin cate putin in fiecare zi...sa uit nepasarea si indiferenta oamenilor....incerc sa-mi lipsesc masca zilnica....zambetul fals...dar nici macar atat nu mai pot face...ochii mei sunt inundati de lacrimi de tristete,de dor....imi lipsesti in fiecare zi tot mai mult...si da azi e 13......

vineri, 12 august 2011

miercuri, 10 august 2011

sentimente

Mi-e dor de mine insami...mi-e dor să fiu fericita...mi-e dor de zambetul meu sincer de copil...mi-e dor de "Ioana" din trecut......mi-e dor de "Ioana" cea calma,cea senina....cea care credea ca viaţa ei poate fi mai bună....acum ma uit in oglinda si vad...doar un suflet trist,singuratic...o urmă din mine...un suflet ce zambeste fals...o simpla masca...pe care uneori o pierd in fata ta...si lacrimile imi cad intr-un mod incontrolabil...sentimente ce nu le pot controla,intelege si cu atat mai putin le pot explica...ma doare nepasarea,indiferenta celor din jurul meu...si ma doare ca putinele persoane care ma inteleg sunt departe de mine....ma doare simtirea asta acuta...si faptul ca nici macar nu sunt capabila sa astern totul pe o hartie...trairile sunt prea multe...si cuvintele prea putine...teama...singuratate...tristete...confuzie...nesiguranta....durere....